look for the girl with the broken smile

Nu încerc să fiu cine vrei tu să fiu, din simplul motiv că sunt unică. Poate că nu ies cu nimic în evidenţă, sau, dimpotrivă, poate că sunt acel gen de persoană pe care toată lumea o zăreşte. Nu asta are importanţă, pentru că, oricum, pe internet, ma transform în cine vreau să fiu.

Sunt o fire visătoare, de multe ori poţi să mă surprinzi stând cu ochii deschişi, privind în gol, cu mintea la multe mii de kilometrii depărtare, într-o altă lume. Starea mi se schimbă precum vremea; dacă acum sunt veselă, nu pot garanta că în secunda următoare nu o să cad într-o depresie, ori invers.

Îmi place mult să râd, încerc să fiu optimistă, să văd mereu partea bună a lucrurilor. Sau, cel puţin, să îi fac pe ceilalţi să creadă că jocul de şah poate fi şi câştigat, nu numai pierdut.

Fac din ţântar armăsar. Mă enervez repede, dar nu pot fi supărată pe cineva prea multă vreme. Dacă îmi laşi câteva minute, o să îmi vezi numărul de telefon pe ecranul mobilului tău. O să încerc să-mi cer scuze – mândria mea există şi nu prea.

Par o fată normală, şi probabil că asta şi sunt. Nu ies cu nimic în evidenţă, şi nici nu-mi doresc să fac asta, cel puţin pe moment. Îmi place să fiu eu însămi, să pot să mă uit la stele într-o noapte cu lună plină, fără să mă deranjeze nimeni. Mă înspăimânt de tunete; când plouă, o să mă vezi ghemuită în pat, cu o patură pe mine, făcând pe curajoasa şi pretinzând că ‘afară e cool’.

Sunt exact cum sunt, şi cum vreau să fiu.